| Articole |
| Evenimente |
| Premii |
Poem scris cu degetul pe apăde Adrian Alui GheorgheMi-am dorit foarte mult să fiu poet bătrân să mă judece poeţii tineri cu superba lor tinereţe şi cu un curaj nebun de a privi viitorul în ochi şi viitorul să clipească şi să se uite în jos condescendent. Mi-am dorit mult să-i văd cum îşi dau coate să li se pară că eu sunt încet în gândire, depăşit de lupta acerbă pe ciosvârtele de frumuseţe din lume, între timp mă uit la ei cum se aruncă asupra prăzii ca nişte lupi tineri. Au dinţi frumoşi. Când eram tânăr poet mi se părea că e prea puţin să trăiesc de pe o zi pe alta aveam aşa de multă veşnicie că nu mai ştiam cum s-o cheltui tinereţea era o piedică mi se părea o cale închisă voiam să fiu bătrân să mă uit chiar în propriii ochi cu un oarecare curaj şi să îmi spun: bătrâne, ce vom face noi cu atâta viaţă? Nu e nimic mai frumos decât să fii spectator la o seară în care poeţii tineri îşi spun poeziile au vocile în schimbare dar ce frumoase au caracterele în schimbare dar ce frumoase au dragostea în schimbare dar ce arzătoare au opinii, au curaj, au forţă, au talent, se uită la noi, cei care avem câţiva ani mai în faţă ca la nişte automobile numai bune de scos din circulaţie numere uzate, sentimente consumate, şi plăcuţele de frână trebuie schimbate la un număr de ani de folosinţă cotidiană ei ştiu totul despre iubire pe când eu mă străduiesc să uit, ei ştiu totul despre ce rost mai are poezia pe lumea asta pe când eu mă străduiesc să mă mint că mai are vreun rost, a trăi e mai important decât a şti pentru ce trăieşti îmi sugerează ei şi nu pot să îi contrazic când spun cu atâta încredere eu eu eu simt cum armade interioare vor ataca prin surprindere lumea noastră extrem de vulnerabilă. De la o vreme îmi scriu poeziile mai mult în gând ca să nu consum multă hârtie sau le scriu cu degetul pe apă le las lor hârtia să îşi scrie poemele este suprema mea renunţare pentru generaţia lor foarte tânără şi foarte dornică de afirmare. Mi-am dorit mult să fiu poet bătrân e ca şi cum ai sta în tribună şi te-ai uita la un spectacol de gladiatori poţi chiar să pariezi pe unul sau pe altul muşchi, gestică, lovituri fatale în final vreunul apasă cu piciorul victima pe cap. De sus poţi să arunci o monedă ca preţ al spectacolului. Am fost tânăr alaltăieri, ieri am trecut prin oraş m-am luat cu vorba cu unul, cu altul şi din neatenţie am îmbătrânit, azi îmi împachetez nervii mâine îmi împachetez mâinile iar poimâine, dragi poeţi tineri, vă aştept la un party ca la o orgie dintr-un volum masiv de istorie literară dar aveţi grijă lăsaţi pe cineva în loc la pupitrul de unde este emisă poezia mereu tânără ca noi să avem timp să amestecăm zahărul în ceaiul cu imortele. Un cub de zahăr? Sau două? Poftiţi! Piatra Neamţ, 19 ianuarie 2022 |